Rainbow Books

Aged 13 3/4

Puffin, 2002

În timp ce mănânc o prăjitură nesperat de bună, cumpărată de la magazinul din colț, încerc să-mi amintesc cum eram și ce făceam la 13 3/4 ani. Eram prin clasa a V-a sau a VI-a și sigur mă băteam cu Mihai în pauze. Îmi era frică de diriginte (profu’ de mate) și o adoram pe profa de română. Eram la un liceu cu clase V-XII și mă uitam fascinată la cei mai mari. În rest îmi făceam temele, citeam, mergeam în fiecare weekend la țară cu unchiul meu și cam atât.

Nu cred că pe atunci scriam în jurnal, dar chiar dacă aș fi făcut-o, însemnările mele ar fi fost cât se poate de puerile și lipsite de haz față de cele ale lui Adrian. M-am distrat teribil citind cartea asta și nu-mi vine să cred că am descoperit-o abia acum. Dar, dacă mă gândesc bine, nu are importanță când o citești pentru că oricum ajungi să te identifici cu personajul: fie treci prin aceleași stări și te frământă aceleași gânduri, fie ai trecut deja prin asta și știi cum e.

Problemele lui Adrian sunt cele mai importante din lume (pentru el, evident), dar nu sunt tipice pentru un copil de vârsta lui: părinții se despart și tatăl își pierde slujba și uneori îi mai cere lui Adrian bani din economiile lui, într-o zi merge la școală cu șosete roșii și este sancționat de director, tipa de care e îndrăgostit iese cu cel mai bun prieten al lui, bătrânul de care s-a oferit să aibă grijă e un ciufut, poeziile nu îi sunt difuzate de cei de la BBC etc. Nu e de mirare că Adrian se plânge încontinuu

Nigel brought his records round. He is into punk, but I don’t see the point of it if you can’t hear the words. Anyway I think I’m turning into an intellectual. It must be all the worry.

[...] Now I know I am an intellectual. I saw Malcom Muggeridge on the television last night, and I understood nearly every word. It all adds up. A bad home, poor diet, not liking punk. I think I will join the library and see what happens.

Cartea e plină de situații amuzante, notate cu conștiiciozitate de Adrian, iar inocența cu care le relatează este înduioșătoare. Îți dorești să nu se facă mare niciodată, să nu înceapă să vadă lumea cu ochi de adult.

Mr Lucas came round and offered to take my mother shopping in the car. They dropped me off at school. I was glad to get out of the car with all the laughing and cigarette smoke. We saw Mrs Lucas on the way. She was carrying big bags of shopping. My mother waved, but Mrs Lucas couldn’t wave back.

Mi-am comandat deja următoarea carte din serie și am de gând să le cumpăr și să le citesc pe toate. Am râs în metrou, dis-de-dimineață, am râs la cursuri împărțind cartea cu o colegă, am râs recitind fragmentele care mi-au plăcut. Cred că Adrian o să devină my new best friend