Coraline
2 Mar
M-am convins sa citesc cartea inainte sa vad filmul. Mai puteam astepta, ca abia pe 1 mai o sa apara la noi. Cred ca o sa fie primul film la care ma duc la cinema in Bucuresti. Din ce am vazut in trailer, o sa-mi placa mult de tot 
Dar si cartea a fost misto. Chiar daca e pentru copii. De fapt, tocmai asta e farmecul: e pentru copii, dar nu e asa de copilaroasa incat sa nu placa si adultilor. Bine, depinde si despre ce adulti vorbim aici. Da, e pe principiul “binele invinge raul”, dar povestea e misto si e cu… nasturi.
Coraline descopera o usa secreta in casa in care tocmai s-a mutat cu parintii ei. Normal, e o poarta spre o alta lume. O lume perfecta, la prima vedere, o lume in care Coraline are o alta mama si un alt tata, dar care par incredibil de draguti si atenti, nu parinti care nu prea au timp de ea, cum sunt cei adevarati. Toate bune si frumoase, Coraline ar putea ramane in cea de-a doua lume, in lumea perfecta, dar pentru asta trebuie sa-si coase nasturi in locul ochilor. Cei de acolo au ochi-nasturi, nu poate sa se abata de la regula.
De aici incolo e destul de usor de ghicit ce se va intampla, dar asta nu inseamna ca ieri-noapte, pe la 12, cand citeam o scena mai creepy, nu am strigat cand uRMa mi-a sarit in spate! Pfff, eram cu totul captivata de poveste, de ce vedea Coraline, de atmosfera sumbra din cealalta lume.
Iar pentru ca eu cedez mai usor, nu am rezistat tentiatie de a ma coraliniza. Asa ca am intrat pe site-ul filmului si mi-am pus nasturi in loc de ochi Ooooh, abia astept sa vad animatia asta!
I <3 Neil Gaiman! ^_^
Comentarii recente