Rasfrangeri intr-un ochi de aur

7 Nov


Humanitas, Cartea de pe noptiera, 2003

- Tu ce ai mai citit, mai?
- Pai, ieri am citit Rasfrangeri intr-un ochi de aur. Sa stii ca nu se compara cu Inima-i un vanator singuratic. Aia mi-a placut mult de tot, dar asta…
- Asta ce?
- Nu stiu, a fost seaca.
- Cum adica seaca?
- Pai, nu m-a impresionat cu mai nimic. Am retinut cateva scene, dar cam atat.
- Si de ce nu scrii pe blog de ea?
- Ce sa scriu? Nu am ce scrie.
- Pai, scrie ca nu ti-a placut.
- Nu e ca nu mi-a placut, dar nush, a fost neutra, seaca. Da, seaca.
- Scrie asta atunci!
- Ca a fost seaca?
- Da!
- Ma mai gandesc…

Ps. Nu vreau ca inca de la prima pagina sa aflu ca in carte e vorba de o “tragedie”. Nu vreau sa primesc indicii in legatura cu ce urmeaza sa se intample, nu vreau sa am protagonistii insirati de la inceput. Vreau sa ii descopar, sa ii cunosc si vreau ca actiunea sa ma surprinda, iar daca nu, macar sa nu mi se sugereze cine moare, cine apasa pe tragaci, cine traiesti. :|