.

24 Oct

Dar mai era si altceva, ce avea darul sa-l inalte peste ceilalti: pe masa lui se afla o carte deschisa. In aceasta carciuma nimeni nu mai deschisese vreodata o carte pe masa lui. Pentru Tereza, cartea era semnul de recunoastere al unei confrerii secrete. Impotriva lumii grosolane care o inconjura, nu dispunea, de fapt, decat de o singura arma: cartile, pe care le imprumuta de la biblioteca municipala; cu predilectie, romane; citise o multime – incepand cu Fielding si sfrasind cu Thomas Mann. Aceste carti ii ofereau sansa unei evadari imaginare, care o smulgea dintr-o viata ce nu-i aducea nici o satisfactie; dar mai avea pentru ea si o alta semnificatie, si anume, de simplu obiect: ii placea sa se plimbe pe strada cu o carte la subsuoara. Pentru ea aceasta cartea avea aceeasi importanta pe care o avea bastonul elegant pentru un dandy din secolul trecut. Pe scurt, o deosebea de ceilalti.

Milan Kundera – Insuportabila usuratate a fiintei