Frida

17 Jul


editura Tritonic, colectia Premium, 2007

Astept de mult timp ocazia sa citesc cartea asta si acum, cand teoretic ar trebui sa am timp, abia am reusit sa o citesc in vreo 6 zile. Culmea, miercurea trecuta cand a fost Maria la mine si a pus stapanire pe laptopul meu :P am apucat sa citesc cam 150 de pagini, iar de atunci nu am mai gasit timpul necesar ca sa o si termin.

Prima carte care se incadreaza la categoria fictiune de tip documentar pe care am citit-o a fost Cartea despre Blanche si Marie a lui Per Olov Enquist. Am cumparat-o cand eram in clasa a XII-a din Oradea si mi-a placut la nebunie. Acum dupa ce am citit si Frida, pot sa spun ca sunt o fana a acestui gen literar. Mi se pare foarte misto cum datele biografice se imbina cu fictiunea, cum esti mereu tentat sa incurci personajul cu persoana reala.

Chiar daca citisem nota de la final, care spunea clar ca “desi evenimente reale din istoria Mexicului si din viata Fridei constituie fundalul general al romanului, multe intamplari si personaje nu sunt altceva decat inventii ale autoarei”, a trebuit sa-mi repet de mai multe ori pe parcursul cartii ca e doar fictiune, ca desi este o carte despre viata Fridei, nu este vorba de adevarata Frida Kahlo, ci despre un personaj cu numele ei. Dar, in acelasi timp, stiam ca exista si o farama de adevar in toata cartea asta, ca unele lucruri sunt cat se poate de adevarate - familia Fridei, casatoria ei cu Diego, tablourile ei etc. Imi place cum cartile de genul asta se joaca cu mintea mea :)

Personajul-narator este Cristina, sora mai mica a Fridei. Datorita faptului ca este o carte-confesiune, ai si mai mult impresia ca ceea ce citesti s-a intamplat si in realitate. Imi este destul de greu sa aleg intre Frida - o persoana care dorea sa fie mereu in centrul atentie, sa socheze, o persoana cat se poate de egocentrica, dar in acelasi timp o luptatoare si cu o personalitate puternica, si Cristina - sora care mereu a ingrijit-o si i-a fost alaturi, dar care mi s-a parut a avea o fire plangacioasa si care a suferit din cauza ca se afla mereu in umbra Fridei, ca nu a putut niciodata sa fie alteceva decat sora Fridei Kahlo. Dar daca stau bine sa ma gandesc, mi-au (dis)placut cam in aceeasi masura.

Sunt multe motive pentru care mi-a placut cartea, dar nu o sa le insir aici. Cartea asta are un farmec aparte, exact ca Frida. La inceput nu intelegi de ce te fascineaza, de ce continui sa citesti sau sa cauti poze cu ea pe net, iar pana sa te dezmeticesti, te-a cucerit definitiv. Maine ma duc sa caut si filmul Frida, acum cat inca sunt sub vraja ei :)

Aici am gasit niste poze faine cu Frida, Diego si altii.