Rainbow Books

Zilele trecute mi-a sosit numarul 14 din Dilemateca, la aproape o luna de la aparitie. Am presupus ca daca e sa astept sa primesc urmatorul numar o sa ajung sa citesc revista cu maaaaare intarziere, asa ca am preferat sa o cumpar. Un lucru e clar: e ultima data cand ma abonez la ceva. Mai bine merg si caut revista de nebuna prin oras [ma rog, in Bucuresti nu e nevoie, se gaseste peste tot] decat sa pazesc cutia postala si sa ma enervez ca toata lumea o citeste, doar eu inca mai astept sa o primesc

Nu-mi vine sa cred ca am terminat-o de citit intr-o zi. Dupa ce m-am mutat in Bucuresti o citeam pe bucatele, niciodata nu aveam timp suficient sa o citesc dintr-o data. Acum am timp destul, asa ca am revenit la vechile si bunele obiceiuri. A aparut o noua rubrica – Scriitori pe divan, coordonata de Vasile Dem. Zamfirescu, dar care m-a lasat cam rece. Dosarul este despre Orbitorul lui Mircea Cartarescu, iar Gabriel Liiceanu este cel care a avut de raspuns intrebarilor lui Mircea Vasilescu pentru acest numar [mi-a placut la nebunie interviul!].

Ancheta este despre Visele scriitorilor, iar cu ocazia asta mi-a dat seama ca nu am nici un vis care sa se repete obsesiv. Ba mai mult, nu am nici un vis care sa merite sa fie pomenit, tinut minte, scris undeva etc. Trist Dar macar am stiut multe dintre raspunsurile la chestionarul de numarul trecut, cel cu scriitor si droguri Din pacate, la cel de numarul asta – Literatura si religie, sunt complet pe dinafara In schimb, Reportajul este delicios!!! Doar cand am vazut titlul – Staruri si literatura - am zambit. Cand am ajuns la partea cu Alecsandri fata cu shaormaria chicoteam de-a binelea Citind articolul si tot gandindu-ma la diverse staruri – rock, de cinema etc, mi-am dat seama ca vreau postere cu scriitori! Eh, si ce daca e o dorinta tampita si imatura? Aici, in Baia Mare, am postere cu formatii pe usa si pe perete. De ce nu as avea si cu scriitori? Ce-i rau in asta? Propun ca Dilemateca sa ofere cate-un poster cu scriitori romani si straini, incepand cu numarul viitor

Si, evident, iar am gasit cateva carti pe care trebuie musai sa le am:

That’s all, folks! Ah, ba nu! Numarul asta din Dilemateca merge tare bine cu muzica celor de la Belle and Sebastian

Inca de cand fusesem la Artmania ochisem libraria Humanitas . Pentru ca atunci nu aveam bani de dat pe carti, m-am tinut departe de librarie altfel riscam sa nu mai ajung in Bucuresti

Mami mea e prea buna cu mine uneori. Iar in Sibiu a avut maaare incredere in mine cand mi-a dat cardul ala sa ma duc la cumparaturi Probabil ca spera sa-mi iua haine sau ceva de genu’, dar cred ca era constienta ca o sa ma aleg tot cu o punga cu carti. Ah, ce bine ma cunoaste

Am intrat in libraria Humanitas si am tot cautat Bastarda Istanbulului. Imi doream asa de mult sa citesc cartea aia! Dar nu am avut noroc L-am intrebat si pe librar si mi-a spus ca nu au primit-o inca, dar ca multa lumea a intrebat de ceva carte cu Istanbul, turci etc., iar apoi m-a pus sa-i mai repet o data numele cartii ca sa stie si el cum se numeste exact Am vrut sa-mi cumpar si Dilemateca, dar mi-au spus ca nu o mai primesc, iar de Noua literatura nici nu auzise. Mi-e asa ciuda ca o revista asa misto cum e Noua literatura nu este distribuita cum trebuie! Grrrr!

Dupa ce m-am tot invartit prin librarie si incercam sa nu mai fiu bosumflata ca nu am gasit ceea ce voiam, m-am oprit la raftul cu reduceri, iar dupa vreo 15 minute am plecat de acolo cu 7 carti:

In drum spre Sibiu am citit Nascut in URSS, iar inapoi spre casa am terminat ultima carte din lista de mai sus. In rest, m-am plimbat prin Sibiu, am vazut/ascultat un cocert de muzica simfonica, mi-am cumparat si sandale si am baut mult suc cu gheata.

Ah, la intoarcere mi-am recuperat cartile de la Horia, asa ca am o cutie cu muuulte carti in mijlocul camerei. Ma duc sa-mi iau o ciocolata si sa scormonesc prin cutie sa vad ce carte am chef sa citesc. Asta da vacanta!

Ma pregatesc sa dau o raita prin libraria Humanitas. Cu cardul mamei la mine Pledez nevinovata pentru acuzatiile care imi vor fi aduse.

Ca si „Middlesex“, de Jeffrey Eugenides, „Bastarda Istanbulului“ este o saga care acopera patru generatii, pornind de la descendentele lor adolescente.

Cotidianul

Mi-a fost de ajuns sa dau peste fraza asta ca sa vreau sa cumpar cartea. Middlesex este una dintre cartile mele preferate, tocmai datorita acelei povesti de familie. “Bastarda Istanbulului” de Elif Shafak a trecut pe primul loc pe lista mea de TBB [to be bought]. Iar pentru ca joi ma duc in Sibiu, mi se pare cel mai bun cadou pe care as putea sa mi-l fac

Am gasit povestea Ciresarilor rescrisa. Mi-a placut la neeeebuuuuniiiieeee! Enjoy!