Rainbow Books

.

Wednesday ~ May 30th, 2007 10:28 by ionuca Posted in Citate

Cocoană, eu am ţinut la viata mea o sută dă bărbaţi, deşi am fost luată numai cu Ghiţă. Dumnezeul să-l odihnească şi să-l mănânce viermii! Nu i-ar putrezi sufletul, că tare îmi înmuia oasele! Hopa una-două, da cu bătaie! Şi i-am zis: Ghiţă, dacă n-o laşi mai încet, io te omor! Cu mâna mea te omor! Şi n-a vrut să înţeleagă. Să-mbată ca porcu, venea cu ţâfna pusă, ş-apoi dăi şi trage-i la bice proastei dă Stanca. Până când să rabd? Până când să-ndur, că-s şi eu un suflet de om, nu? M-am dus la Linca doftoreasa, aia dă stă pă pod şi vinde ierburi, am luat dă doi poli şoricioaică şi s-a dus dracu Ghiţă al meu!

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu – Evgheniţii

3 Comments

Are you gonna Bookcross me?

Tuesday ~ May 29th, 2007 21:29 by ionuca Posted in Minunăţii

Oh, daaaaaaaaaaaaaaaaa! E oficial! Ne vedem duminica de la 2, pe strada Arthur Verona, la o poveste, un schimb de carti si multa voie buna! So, are you gonna bookcross me?

Ar fi dragut sa lasati commenturi si aici daca veniti.

1 Comment

Si eu vreau!!!

Monday ~ May 28th, 2007 13:26 by ionuca Posted in Minunăţii

In cadrul manifestarii din data de 7 iunie de la Bucuresti, 11 scriitori din 8 tari vor citi din operele lor, iar criticul Marius Chivu va modera intalnirea.

Cei 11 scriitori sunt: Mircea Dinescu, Filip Florian (Romania), Nicoleta Esinencu (Republica Moldova), Attila Bartis, Gyorgy Dragoman (Ungaria), Vojislav Karanovic (Serbia), Alek Popov (Bulgaria), Tanja Maliarciuk (Ucraina), Ilma Rakusa (Elvetia), Monika Rinck si Julia Schoch (Germania).

Aici gasiti intregul articol. Si eu vreau sa merg! Oare unde o sa fie? O sa fie cu invitatii sau nu? Uf, eu cand o sa stiu exact?! Vreau sa stiu! Vreau sa meeeeeerg!!!!!!

Multumesc oompa de informatie!

15 Comments

Ieri

Sunday ~ May 27th, 2007 19:21 by ionuca Posted in Blabla-uri despre cărţi

Ieri, la Motoare, in timpul concertului Kumm, am observat un tip care chinuia o carte. Adica o tinea in mana si o tot indoia Evident ca nu m-am putut abtine si i-am spus sa nu mai chinuiasca biata carte, ca o doare si pe ea, dar nu m-a ascultat. Pfff, asa as fi vrut sa-l pleznesc peste mana si sa-i spun ca daca nu stie cum sa se poarte cu cartile, nu merita sa le aiba!

Trecand la lucruri mai frumoase, ieri a fost o zi tare misto. Am primit o carte cadou: Marguerite Yourcenar – Povestiri orientale – muuuuultuuuumesc, Alex! – iar oompa mi-a imprumitat ambele Pluriverusuri ale lui Mircea Cartarescu si In cautarea oii fantastice – Murakami [nu-ti face probleme, cartile le-am pus in birou, unde nu poate sa ajunga uRMa la ele ].

Intre timp am citit jumatate din Fagaduiala – Friedrich Dürrenmatt si din Athanor – Gellu Naum [ambele luate de la Schimb de carti]. Prima e o combinatie de roman politist + probleme existentiale, dar macar imi plac poeziile lui Naum

Si ca tot sunt la capitolul random facts about books, m-am hotarat sa “adopt” si eu un ONG. I’m a nature person, iar faptul ca imi cumpar asa multe carti imi da uneori mustrari de constiinta. Asa ca m-am hotart sa adopt Copacul de hartie. Maine ma duc la KFC sa imi iau si breloc si mi-am promis sa nu mai arunc nici macar o foaie de hartie de acum inainte, ci sa le strang si sa le duc pe toate la reciclat. Poate constiinta o sa ma lase in pace

Ah, vineri a implinit Tritonicul 14 ani si am fost la mini-party la editura. A fost tare fain! Am cunoscut cativa dintre traducatori, am cunoscut-o si pe Alexandra [ea ne face copertele], iar la plecare am stat o ora in statia de metrou de la Obor si am vorbit cu Victor despre carti I love bookaholic people!

6 Comments

Lupul de stepa

Thursday ~ May 24th, 2007 23:23 by ionuca Posted in 2007,Recomandări

Editura Rao, 2005

Pe lista mea de “trebuie neaparat sa citesc” se afla si Jocul cu margele de sticla a lui Herman Hesse. Dar, ca de obicei, atunci cand o vedeam in librarie, nu aveam bani, iar cand mergeam special sa cumpar cartea, nu o mai gaseam. Vorbind cu un bun prieten inainte sa ma duc la targul de carte din Brasov am ajuns si la Hesse si la cartile lui. Mi-a spus ca el se regaseste in Lupul de stepa, ca el seamana intru totul cu Harry Haller. Ba chiar m-a rugat sa caut cartea si sa o citesc. Asa ca, atunci cand am vazut cartea la targ, nu m-am putut abtine si am cumparat-o.

In ultimul timp am trecut printr-o perioada mai ciudata si aproape orice carte luam din biblioteca si voiam sa o citesc nu-mi placea; ba era prea groasa si “acum nu am timp de ea”, ba citeam cateva pagini, dar nu ma puteam concentra deloc; in orice caz, am fost foarte mofturoasa. L-am intrebat pe Silviu ce sa citesc si i-am spus ca ascult Alexandru Andries si ca imi trebuie ceva care sa mearga cu muzica respectiva. La recomandarea lui am incercat sa citesc ceva de Marin Sorescu, dar de Trei dinti din fata nu prea am avut chef, iar poeziile nu mergeau cu starea mea de atunci. Asa ca, am schimbat muzica si m-am mai uitat o data prin biblioteca. Am vazut Lupul de stepa, l-am luat de pe raft, am inceput sa citesc si apoi nu l-am mai lasat din mana pana cand nu l-am citit pe tot

Intr-o mica masura stiam la ce sa ma astept de la carte; imi spusese M. cam despre ce e vorba. Dar, la sfarsit, tot mi s-a parut ca nu am inteles-o pe deplin, ca va trebui sa o recitesc candva, peste ani. Uf, nici nu stiu cum sa incep. Adevarul e ca nu l-am inteles pe Harry. Mi-a fost mila de el si de suferinta lui inutila. Da, e groaznic sa pierzi tot ce iubesti [iar el a pierdut tot ce a pretuit candva - sotia, familia, slujba, casa], dar cred ca Harry a fost un inadaptat chiar de dinainte sa sufere din cauza asta. Nu stiu daca inadaptat este cuvantul cel mai potrivit pentru a-l caracteriza pe Harry. Intr-un fel, il vad si ca pe un om al Ideilor, al idealurilor; un om vesnic nemultumit de tot ceea ce-l inconjoara, dar si de el insusi. Lupta dintre partea lui umana si lupul de stepa nu-l lasa sa se bucure de ce poate viata sa-i ofere si atunci vede doar ce e rau, urat, lipsit de placere. Este un vesnic nemultumit, un om care tanjeste dupa mai mult si mai mult si mai mult, desi stie bine ca nu va putea niciodata sa obtina acel “mai mult”.

Hermina pune punctul pe i in ceea ce-l priveste pe Harry:

Ciudate idei mai ai si tu despre viata! Asadar, ai facut intotdeauna niste lucruri dificile si complicate, iar pe cele simple nu le-ai invatat deloc? N-ai avut timp? N-ai avut chef? [...] Dar sa te porti in asa fel, incat sa lasi impresia ca ai gustat viata si nu i-ai gasit nici un farmec, asta nu, nu e cu putinta!

Chiar sa existe asemenea oameni? Iar o sa mi se spuna ca trebuie sa mai cresc, sa capat mai multa experienta de viata si altele. Uite, eu nu pot sa accept ca sunt oameni asa de “ciudati” incat nu pot sa se vada si sa simta micile bucurii ale vietii; oameni care, intr-adevar, vor totul sau nimic. Nu e stupid sa vrei tot, cand stii bine ca asa ceva nu se poate? De ce sa nu te bucuri de 100 de lucruri marunte in loc sa cauti The Thing? Aproape ca m-am revoltat Din aceasta perspectiva, Harry si cu mine suntem total diferiti.

Mi-e ciuda pe el. Da, chiar asa! Cum adica sa spuna: “Cand voi fi atins limita suportabilului nu va trebui decat sa deschid usa si am scapat.” Care e limita suportabilului? Pai, daca ar fi asa, ar trebui sa ne sinucidem in masa. Mi-e ciuda ca se complace in situatia asta, in durerea si singuratatea lui. Dupa ce a intalnit-o pe Hermina aproape ca si-a revenit; omul aproape ca biruise lupul din el. Nu prea cred ca exista suferinta asa mare peste care sa nu poti trece; da, sunt unele evenimente care te marcheaza pe viata, dar pana la urma toate trec.

Nu prea am o “concluzie” la ce am simtit cand am citit cartea. Uneori imi venea sa-l iau si sa-l scutur si sa-i spun “just live your bloody life!!!”, dar nu cred ca m-ar fi ascultat Alteori simteam doar mila in ceea ce-l priveste: mila ca nu poate sa fie fericit. Macar am aflat ca nu sunt un om al Ideilor, ca ma bucur de lucruri cat mai marunte, ca nu cred ca o sa fie vreodata ceva de care sa fiu asa de atasata inca sa simt ca mor fara acel ceva/cineva si ca nu este nimic care sa nu treaca

10 Comments

Oh, happy day!

Wednesday ~ May 23rd, 2007 12:53 by ionuca Posted in Blabla-uri despre cărţi

Trebuie sa ii multumesc bunicului pentru sponsorizarea oferita Cand l-am sunat si i-am multumit, a spus ca banii sunt “ca sa iesi si tu in oras la o prajitura, ceva sau, stiu eu, sa-ti cumperi carti, ce vrei tu”. Eh, m-a cam nimerit la faza cu cartile, nu? Ma gandeam sa astept pana la targ sa cumpar cartile astea de la Polirom, dar nu cred ca o sa fie reduceri substantiale, iar daca le comand de pe site, am reducere de 30% dupa primele 3 carti. Aici e lista cu ce trebuie sa primesc:

Tineretile lui Daniel Abagiu – Cezar Paul-Badescu

Raiul gainilor – Dan Lungu [nu m-am dat in vant dupa Sunt o baba comunista!, dar am tot auzit vorbindu-se de cartea asta; parca citisem undeva ca va fi tradusa in strainatate hmm...]

Razboiul fluturilor – Paul Cernat si Andrei Ungureanu [pentru ca mi-a placut la nebunie cum a fost scrisa Baiuteii si poate ca am noroc si de data asta ]

Trimisul nostru special – Florin Lazarescu

Fata din casa vagon – Ana Maria Sandu [cand am gasit-o in librarii nu am vrut-o, acum cand o vreau nu o gasesc ]

Nascut in URSS – Vasile Ernu [pentru ca i-a placut luciatei taaare mult si in general am auzit doar lucruri bune despre ea; o sa am varianta cu CD, tzac-tzac-tzac! ]

Bunicule, ti-ai facut nepoata tare fericita

8 Comments

Monday ~ May 21st, 2007 18:26 by ionuca Posted in Uncategorized

Aveam de gand sa scriu despre Lupul de stepa. Dar sunt asa de suparata ca nu am primit azi iPod-ul pe care-l astept de cateva luni, ca nu mai scriu nimic. Ba chiar ma duc sa invat pentru un seminar. Pfff, ce face muzica din om

2 Comments

Aaaa!!!!

Sunday ~ May 20th, 2007 21:59 by ionuca Posted in Scriitori

De pe blogul lui luciat am ajuns pe pagina lui Cezar Paul-Badescu. Si am fost asaaaaa de incantata cand am dat peste linkul asta. Este un filmulet cu el citind un fragment din Luminita, mon amour. Mi-a placut la nebunie!!! [si cartea si fragmentul ]. Si cu ocazia asta am vazut ca fumeaza pipa, ceea ce mi se pare “über cool”

M-a bucurat nespus aceasta “gaselnita”. Mi-ar placea sa mai vad astfel de filmulete sau chiar sa fie intalniri cu scriitorii. As da oricat sa-i vad pe fratii Florian citind fragmente din Baiuteii. Si chiar zicea si Filip Florian in interviul din Noua Literatura ca ar vrea sa existe astfel de lecturi publice si la noi. Eu zic ca ar avea succes. Nu ar trebui sa fie ceva din care sa iasa neaparat bani, ci ar trebuie sa fie ceva pentru cititori. Adica, daca s-ar tine intr-un club/bar/la o terasa, tot ar veni 30-40 de persoane [zic si eu asa, poate ar veni mult mai multe]. Si da, ar exista si un “bilet de intrare” [m-am obisnuit ca nimic sa nu fie gratis ]. Important ar fi sa aiba cineva intiativa sa inceapa lecturile astea publice. Scriitori avem, localuri sunt, cititori idem. De cand incepem?

4 Comments

uRMa

Saturday ~ May 19th, 2007 12:30 by ionuca Posted in Uncategorized

7 Comments

To the lighthouse

Saturday ~ May 19th, 2007 2:09 by ionuca Posted in 2007,Books in English,Clasici,So und so

Nu cred ca as fi citit vreo carte scrisa de Virginia Woolf, daca nu ne-ar fi spus profesoara de texte ca daca nu citim To the lighthouse nu ne primeste in examen Nu ne-a dat prea multe detalii, dar ne-a spus ca este cartea ei preferata scrisa de V.Woolf si ca la baza este the flow of consciousness. Prima carte care mi-a venit in minte cand am auzit de asa ceva a fost Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi. Probabil ca mai normal ar fi fost sa ma gandesc la Proust si la a lui cautare a timpului pierdut, dar inca nu mi-am facut curaj sa citesc nici macar un volum din cele multe [evident ca nu sunt mandra de asta]. Revenind la cartea lui Camil Petrescu, e una dintre putinele carti din categoria “lectura obligatorie pentru scoala” care chiar mi-a placut [si cred ca sunt printre putinele fete care chiar cred ca Ela il insela pe Stefan ]. Auzind cat de frumos a vorbit profesoara despre carte si mai facand si legatura cu Ultima… intaia, am crezut ca To the lighthouse o sa fie pe gustul meu.

Cred ca am fost prea dura in postul trecut cand ziceam ca e foarte plictisitoare cartea. Acum, dupa ce am citit-o, mi-am dat seama ca nu e chiar asa plictisitoare. De fapt, nu ma plictisea, dar nu eram in the mood for it. Daca ar exista categoria “roman-ganduri”, tag-ul asta l-as pune cartii. Ganduri peste ganduri, coplesitor de multe ganduri. Si, cum zicea White Noise, iti trebuie o anumita stare ca sa citesti V.Woolf. Tocmai starea aceea imi lipsea mie

Mi-a placut in schimb impartirea cartii in cele trei parti. Imi era dor de rigurozitate, de clasicism. Trist mi se pare faptul ca, tocmai prima parte, cea care ar fi trebuit sa ma faca sa vreau sa citesc mai departe cartea, m-a facut sa casc si ochii sa mi se inchida si mana sa-mi alunece de pe eBook reader Stiu ca nu e frumos, dar chiar asa s-a intamplat. Ameer zicea ca ei i-a placut cartea dupa primele 150 de pagini. Asa a fost si la mine [imi pare tare rau ca nu pot sa-mi dau seama cam cat este o pagina raportata la un ecran de reader - mai ales ca intra in considerare si fontul diferit, de la ebook la ebook]; am trecut cu chiu, cu vai de prima parte [probabil ca nici nu mi-as fi dat osteneala sa o citesc toata, daca nu ar fi fost musai ], ca a doua parte sa-mi placa tare mult. Da, chiar mi-a placut! Totul era mai poetic, iar imaginea casei parasite in graba mi s-a parut mult mai frumoasa decat aceea a casei pline de viata si de oaspeti [cred ca e prima data cand aleg tristetea in locul bucuriei]. Din pacate, partea asta s-a terminat mult mai repede decat as fi vrut. A fost de-a dreptul foarte scurta in comparatie cu celelalte doua. Ultima parte mi s-a parut la fel ca prima: nu prea gaseam motive ca sa continuu sa citesc.

M-am chinuit ceva cu cartea asta. In dimineata cu examenul m-am trezit la 8 jumate ca sa o termin de citit; mai aveam cam 100 de “ecrane”. Chiar daca nu m-a incantat cartea, mi-a placut foarte mult atitudinea profesoarei. A fost cate se poate de receptiva la “critica” noastra asupra cartii [cu putin exceptii, nici colegilor mei nu le-a placut cartea ] si nu a fost deloc ofensata ca pentru noi nu a fost o lectura placuta.

O sa citesc candva [nu se stie cand ] si The waves. Poate o sa reusesc sa am acea stare de spirit necesara si chiar sa-mi placa ce citesc

5 Comments