Brave new world

4 Feb

Brave new world

Cand am rugat-o pe Dana sa-mi trimita Brave new world, nu o doream in mod special pentru mine, ci pentru Cata. Cartea asta este cu atat mai speciala cu cat, pana sa ajunga la mine si sa o citesc, s-a tot plimbat prin lume: Canada – Romania – Italia – Romania. Cata mi-a spus ca nu e genul meu si ca nu o sa-mi placa. Ei bine, mi-a placut! Si inca foarte mult!

La inceput am fost speriata de lumea pe care Huxley o imaginase. Mi se pare(a) o lume bolnava, o lume cum niciodata nu va exista pentru ca pur si simplu este prea infricosatoare. Este o lume conditionata: totul este predestinat, totul este controlat, totul este la fel: “Community, Identity, Stability”. Nu mai exista nastere naturala si nici parinti: “oamenii” sunt creati in laboratoare si in functie de “noroc” ei pot ajunge fie Alphas fie Betas, Gammas, Epsilon Semi-Morons etc.

Mi-a displacut aceasta lume fara sentimente, fara lacrimi, in care “every on belongs to every one else” si in care lucrul cel mai rau posibil era ca doi “oameni” sa inceapa sa tina unul la celalalt. Ei au inlaturat iubirea din lumea lor si au inlocuit-o cu soma: “love is as good as soma”. Atata timp cat aveau soma, erau “fericiti”. Erau implicatii cu totii in procesul de productie si de consum si fiecare isi avea rolul bine stabilit in societate. De fapt, societatea lor se vroia a fi perfecta: atata timp cat fiecare isi cunoaste rolul si pozitia totul merge bine. Iar pentru ca au fost conditionati sa nu doreasca mai mult decat ce primesc, posibilitatea unei revolte era nula. Traiau intr-o ignoranta “incantatoare”.

Actiunea cartii nu este spectaculoasa. Nici macar aducerea lui John , un om care a fost nascut pe cale naturala, care stie sa rada, sa planga, care stie ce e durerea, care este capabil de sentimente, din Rezervatie si incercarea lui de a schimba “the brave new world” nu ii dau un ritm mai alert cartii. Magia acestei carti sta in lumea imaginata de Huxley. Luand-o ca pe o alternativa la societatea noastra, nu mi-a placut nimic la lumea asta lipsita de orice fel de liberatate si sentimente, dar am fost facinata de precizia cu care autorul a construit-o, de toate acele detalii la care s-a gandit. Dintre distopiile pe care le-am citit pana acum, Brave new world mi-a placut cel mai mult.

Cu ocazia asta am aflat si de unde era refrenul din piesa Love is as good as soma cantata de Tiamat :)

Hug me till you drug me, honey;
Kiss me till I’m in a coma:
Hug me, honey, snuggly bunny;
Love is as good as soma.